SCRIEREA FUNCŢIONALĂ

Scrierea funcţională – este acel tip de comunicare in scris, care asigură „dialogul” individului cu spatiul social. Cererea, scrisoarea, telegrama, invitatia sunt exemple de scrieri functionale. Aceste scrieri folosesc un limbaj concentrat, de cele mai multe ori, standard.

Telegrama – o comunicare scrisă foarte scurtă, prin care sunt transmise ştiri urgente, evenimente importante, gânduri, sentimente, urări. Are un conţinut clar şi concis, uneori renunţandu-se la cuvintele de legătură.

Model:

Destinatar: Stan Irina

                 Str. Cooperativei nr 26

                   Sector 5, Bucureşti

Sosesc in Bucureşti pe 28 iulie 2007, ora 10, in gara de Nord, cu rapidul nr. 23, vagonul 3.

Te rog asteapta-mă!

                                                                              Ioana

Exp: Popescu Ioana

        Str. V. Alecsandri nr. 4

        Vaslui

Invitatia – bilet sau scrisoare scurta prin care cineva este rugat să participe la o solemnitate, la o manifestare sau să se prezinte la sediul unei autorităti.

Model:

Invitaţie

Stimate domnule director,

          Membrii Cercului de literatura de la Şcoala cu clasele I-VIII Bâsca-Chiojdului, vă invită in ziua de 15 ianuarie 2007, orele 16,  la sedinţa festivă dedicată naşterii poetului Mihai Eminescu, care va avea loc in sala de festivităţi a şcolii. La manifestare vor fi prezenţi profesorii şcolii şi reprezentanti ai autorităţilor locale.

          Va rugăm să confirmaţi participarea dumneavoastra la preşedintele  cercului, elev Davidescu Alexandru.

7 ianuarie 2007                                                                     Cu stimă,

                                                                           Membrii cercului de literatură

Cererea – o compunere prin care cineva se adresează unei persoane cu atribuţii oficiale, solicitând rezolvarea unei probleme de interes personal

Structura unei cereri:

-         formula de adresare

-         numele, prenumele, statutul social şi adresa solicitantului

-         conţinutul propriu-zis al cererii, formulat clar şi concis

-         locul şi data intocmirii cererii

-         semnătura solicitantului

-         cui i se adresează cererea, precizand funcţia celui solicitat şi institutia pe care o conduce.

-          

Model:

Domnule Director,

          Subsemnatul, Ionescu Mihail, elev in clasa a VIII-a  a Şcolii cu clasele I-VIII nr. 18  Bacău, domiciliat in Bacău. str. Unirii nr. 54, va rog respectuos sa binevoiti a-mi aproba eliberarea unei adeverinte din care să rezulte că frecventez cursurile acestei scoli, avand rezultate bune la invatatură si disciplină.

          Respectiva adeverintă imi este necesară pentru inscrierea la cursurile de informatică desfasurate la Palatul Copiilor Bacău.

Bacău, 10 septembrie 2007                                                Ionescu Mihail

Domnului Director al Şcolii cu clasele I-VIII nr. 18  Bacău

Scrisoarea – un mod de comunicare in scris , intre expeditor (cel care scrie) si destinatar (cel caruia i se adresează)

Structura: - data si locul

-         formula de adresare (exprima atitudinea faţă de destinatar)

-         formula de incheiere (Exprima sentimentele expeditorului)

-         semnatura

scrisorile pot fi: familiale, de felicitare, de afaceri, reflexive, oficiale.

Model:

Sinaia, 22 iulie 2007

Dragii mei părinti,

            In primele randuri, vreau să vă scriu ca am sosit cu bine in tabără: călătoria cu trenul pană la Sinaia s-a desfasurat in bune conditii; de acolo ne-a luat un autocar, care ne-a ajutat sa parcurgem cei 8 km pana la tabără.

            Tabăra arată excelent: o pajiste intinsă pe care sunt amplasate cabane asezate de-o parte si de alta a aleilor, zici că te afli intr-un sătuc al piticilor. De aici, avem o panoramă a intregii statiuni. Se vede perfect telecabina, care urcă si coboară de sute de ori pe zi.

            Stau intr-o cabană impreuna cu alte trei colege. Mancarea este suficientă si gustoasă.

            Am mers la discotecă, iar ziua pot să joc biliard, să ma plimb, sa mă uit la televizor. Asta atunci cand nu mergem in drumetii, să vedem imprejurimile si să vizităm locurile interesante din punct de vedere turistic.

            Cu toate că ma simt foarte bine, imi este dor de voi si de fratele meu, Alin. Abia astept să vă revad!       

            Daca nu vă mai scriu si nici nu telefonez, vă anunt că sosesc acasă pe 28 iulie, orele 17, cu aceeleratul 341.

                                                                                       Vă imbătisează cu multă dragoste,                                                                       

                                                                                                                      Camelia 

          Exprimarea unui punct de vedere -  presupune intervenţia intr-un dialog (exprimarea orală a unui punct de vedere) sau eleborarea unei compuneri in care sa se exprime acest punct de vedere. Acest tip de comunicare presupune cunoasterea foarte buna a temei de discuţie, a conţinutului, a subiectului pentru a susţine cu argumente punctul de vedere. In acelasi timp, se exprima si propria opinie in legatura cu tema sau se pot prelua elemente din discursul altor participanti (dacă este vorba de exprimare orală)

PLEDOARIE PENTRU STUDIUL LIMBII FRANCEZE

             În zilele noastre, limbile străine au devenit o necesitate pentru o viaţă profesională de succes şi nu numai. Putem observa că, pentru a fi azi angajat într-un domeniu de lucru, cunoaşterea a cel puţin a unei limbi străine este absolut necesară. O limbă străină este un mare avantaj, căci un curriculum vitae care precizează şi faptul că se cunoaşte cel puţin o limbă străină, va fi cu siguranţă mai bine primit, decât unul care nu precizează acest lucru.

Se poate observa că, la un nivel egal în ceea ce priveşte formarea intelectuală a doi candidaţi, cel care cunoaşte o limbă străină, va fi întotdeauna preferat celui care nu cunoaşte niciuna.

De asemenea, România este o ţară a Uniunii Europene. Cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională ne dă posiblitatea de-a circula liber în Europa, de-a putea fi cu uşurinţă angajat sau de-a face o carieră frumoasă acolo.Nu în ultimul rând, în secolul nostru este foarte importantă calitatea informaţiilor, iar accesul la noile informaţii se face prin cunoaşterea unei limbi străine.

Atunci, vorbind de limbi străine, ne întrebăm: de ce am alege limba franceza? Am putea avea mai multe argumente în favoarea învăţării acestei limbi de circulaţie internaţională. În primul rând, franceza este una din cele doua limbi, împreună cu limba engleză, care se vorbeşte pe cele cinci continente de 80 de milioane de oameni ca limbă maternă, 190 de milioane ca limbă secundară și de încă aproximativ 200 de milioane ca limbă străină de vorbitori în 57 de țări. Este, de asemenea, una din cele două limbi oficiale din majoritatea instituţiilor importante, cum ar fi: Organizaţia Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană, Consiliul European, Unesco, Crucea Roşie, etc.

Până în zilele noastre franceza a fost considerată ca şi limba oficială a Jocurilor Olimpice şi limba diplomatică a Statului Vatican. Limba franceză este vorbită în mai mult de 43 de ţări din lume.

Românii au deja un mare avantaj în învăţarea limbii franceze, date fiind rădăcinile latine comune, precum şi o multitudine de cuvinte împrumutate din limba franceză. Din 1993, România face parte din La Francophonie, o organizaţie internaţională a ţărilor afilitate cu limba sau cultura franceză. În România limba franceză este înţeleasă de aproximativ 25% din populaţie graţie strânselor legături culturale cu Franţa din secolele trecute.
De asemenea, cunoaşterea limbii franceze înlesneşte şi mai mult accesul la celelalte limbi latine (italiana, spaniola, portugheza) 

Aproape 62% din elevii din învăţământul primar românesc studiază o limbă străină, comparativ cu media UE de 69%, şi doar 0,8% din elevii din acest ciclu învaţă două limbi străine, comparativ cu media UE de 3,5%, conform datelor Comisiei Europene la nivelul anului 2008. În cazul elevilor din clasele primare, 38,7% din ei studiază engleza, 22,6% - franceza şi 1,7% - germana. Sistemul românesc pune accentul mai ales pe înţelegerea, vorbirea şi citirea într-o limbă străină, scrisul nefiind prioritar. Numărul de ore recomandat prin programă pentru studierea la clasă a primei şi a celei de-a doua limbi străine este de 58 de ore anual, în gimnaziu şi liceu. 

Se merită să învăţăm limba franceză şi pentru faptul că putem astfel să privim spectacole, filme, teatru, concerte, să citim cărţi şi reviste direct în limba franceză, fără ca acestea să fie traduse. Limba franceză este deseori numită şi limba dragostei, datorită culturii franceze precum şi muzicalităţii ei.

Franţa oferă multe burse străinilor, ea este interesată mereu de dezvoltarea învăţământului şi a culturii. Se poate astfel studia în marile şcoli franţuzeşti, cum ar fi la Sorbonne sau la Universitatea Pierre et Marie Curie.

Limba franceză este o limbă clară, precisă, poate să traducă cele mai profunde nuanţe ale gândirii şi ale sensibilităţii umane. Ea reprezinită cea de-a treia limbă folosită pe Internet, după engleza şi germana şi în faţa spaniolei. Caracterul social, graţia, supleţea sunt calităţi care fac din limba franceză o limbă internaţională prin excelenţă, întotdeauna necesară şi utilă.

Bibliografie:

Ministère des Affaires étrangères, France, La documentation Française, Paris, 2004